"Adună-te, Ted. Nu poți să te prăbușești și să plângi acum. Nu când fiul tău se uită la tine.", își zicea Ted continuu, încercând să pară puternic pentru fiul său.
Dar, în timp ce vedea cum iubita sa soție este coborâtă în mormânt, și-a adus, din nou, aminte că nu-i va mai vedea chipul dulce niciodată. Nu a mai putut să-și stăpânească emoțiile, deși și-ar fi dorit din tot sufletul să o facă, și a îngenunchiat... a început să plângă ca un copil.
Trecuse deja o săptămână de când Mary își pierduse viața într-un teribil accident de mașină. Durerea era de nedescris, dar Ted spera continuu că se va trezi din acest coșmar teribil. Din păcate, lucrurile aveau să devină din ce în ce mai rele.
Totul era real. Accidentul, oamenii adunați să-i plângă soția, pământul turnat pe sicriu și șuvoiul nesfârșit de lacrimi care se scurgea din ochii obosiți ai lui Rick, fiul său de cincisprezece ani. Adolescentul își pierduse mama și nu avea nici cea mai mică idee cum va arăta viața sa începând cu acel moment.
"Rick, arăți îngrozitor de obosit. Spune-i șoferului să te ducă acasă și încearcă să te odihnești puțin. Ne vedem acasă peste puțin timp", i-a spus Ted fiului său, iar apoi l-a trimis acasă.
El încă asculta sfaturile și filozofiile de viață ale prietenilor de familie care veniseră să îi aducă un omagiu soției sale. În timpul unei discuții, a observat o persoană în depărtare și, curios, a privit-o cu mare atenție. Era îmbrăcată într-o rochie neagră și îi părea cunoscută.
"Este aceea... Mary a mea?", își spunea Ted, convins că are halucinații.
"Suferința mă determină să fac lucruri ciudate", și-a mai zis el și, apoi, s-a uitat mai atent către acea femeie.
Apoi, a oprit discuția cu prietenii săi și, ținându-și ochii fixați pe misterioasa vizitatoare, a alunecat rapid prin mulțime. Trebuia să știe cine este acolo. Mergând, și-a frecat ochii și se aștepta ca femeia să dispară, dar, cu cât se apropia mai mult, cu atât îi devenea tot mai clar că este reală. Și chipul ei semănă tot mai mult cu cel al iubitei sale soții. Dar cum era posibil?
Ei bine, nu a putut afla, căci imediat cum a văzut că a fost observată, femeia respectivă a început să se îndepărteze cu pași repezi. A intrat în mașina ei și a luat-o la goană. Dar Ted nu s-a lăsat, s-a suit imediat în autoturismul său și i-a luat-o pe urme. Din păcate, nu a reușit să țină pasul și nici să observe numărul mașinii de pe plăcuța de înmatriculare, căci femeia a dispărut într-un nor de fum în timp ce gonea pe stradă.
"Cine a fost asta? Să fi fost...? Nu, nu, nu, nu e posibil.", și-a zis Ted, disperat și, în același timp, confuz.
"Chiar am nevoie să mă odihnesc!", și-a mai spus, iar apoi a observat o bucată de hârtie care plutea în fața sa.
Trebuia să fi căzut din mașină! Bărbatul a analizat-o cu atenție și a descoperit că era vorba despre o chitanță de la o benzinărie care se afla cam la 80 de km distanță de el. Așa că a plecat imediat către acea locație.
După două ore, bărbatul îndurerat se afla pe un drum pustiu și plin de praf, în fața benzinăriei care notate pe acea bucată de hârtie. Trebuia să afle ce se întâmpla. Tocmai de aceea, s-a dus la una dintre femeile care lucrau acolo și i-a arătat o fotografie cu soția sa.
"E vreo șansă să o fi văzut pe această femeie pe aici în ultima vreme?", a întrebat el.
"Da, ea este Carla. S-a mutat în cartier în urmă cu o săptămână. Despre ce este vorba?", a zis femeia, în timp ce îl privea cu suspiciune pe bărbat.
"Oh, sunt doar un vechi prieten care nu a apucat să-și ia la revedere înainte să se mute", a mințit-o el pe doamnă.
"M-am gândit să vin aici și să-i fac o surpriză. Știți unde ar putea locui în prezent?", a mai adăugat eu.
"Bineînțeles că știu. E un oraș mic!", a răspuns femeia cu un aer de mândrie, adăugând: "Stă la motelul lui Audrey, chiar în capătul acestei străzi".
"Oh, deci sunt foarte aproape. Mulțumesc pentru ajutor, doamnă...", a răspuns Ted, apoi a plecat, grăbit, pentru a vedea unde se află motelul respectiv.
În doar câteva minute, a ajuns în fața motelului și a început să caute o persoană care i-ar putea oferi detalii despre femeia care semăna cu soția sa. Astfel că, și-a folosit șarmul pentru a o face pe proprietară, doamna Audrey, să îi dezvăluie numărul camerei pe care o căuta. Apoi, ajuns în fața ușii, Ted a bătut, nerăbdător, în ea și a așteptat. Dar nimeni nu i-a răspuns. Totuși, a putut vedea cum, timp de câteva secunde, luminița de dincolo de vizor s-a transformat într-un punct negru.
Bărbatul și-a dat seama că persoana care se află în cameră l-a văzut pe vizor, așa că a decis să insiste și să continue să bată la ușă. Și, după câteva secunde, o femeie a deschis ușa și i-a sărit direct în brațe.
"Îmi pare atât de rău, dragă", a spus ea, cu lacrimi în ochi.
Și într-o singură clipită, Ted și-a dat seama că își ține soția în brațe. I-a simțit parfumul, i-a recunoscut vocea, pielea catifelată...
"Aceasta este Mary a mea! Mary a mea este în viață!", și-a zis el.
A fost nevoie de câteva clipe pentru ca bucuria pură și ușurarea din inima lui Ted să se estompeze și realitatea să-l lovească puternic.
"De ce, Mary? De ce ți-ai înscenat propria moarte? Știi prin ce m-ai făcut să trec?", a întrebat bărbatul cu inima frântă.
"Lasă-mă pe mine, știi prin ce l-ai făcut să treacă pe fiul tău? Ce a fost atât de îngrozitor în viața ta încât...", a continuat el.
Mary l-a luat pe soțul ei de mâini.
"Stai jos lângă mine. Ascultă-mă, dragă, te rog. Vreau să mă descarc... în sfârșit...", a început să zică femeia.
Pentru tot restul după-amiezii, Ted a ascultat toate poveștile soției sale. Ea i-a dezvăluit o serie de evenimente și secrete pe care nu plănuia să le împărtășească vreodată.
"Femeia pe care ai îngropat-o astăzi, în prezența familiei și a prietenilor, era sora mea geamănă, Paris.", a început ea să zică, dar Ted a crezut, inițial, că este mințit.
"Paris era familia mea, dar ea a devenit motivul unora dintre cele mai profunde traume ale vieții mele. Ea a fost întotdeauna un copil cu probleme, iar eu eram o țintă ușoară. Încă din copilărie, eu am fost cea care i-a curățat mizeria, i-am înfruntat furia și tot eu am încercat să o ajut ori de câte ori avea probleme.
După un timp, am încetat să mai fiu absorbită în lumea ei, iar ea a ajuns la închisoare pentru faptele sale. Erau zile în care voiam să o caut, dar apoi mi-am amintit că am o familie și că mai aveam încă multe de vindecat.
Dar luna trecută, Paris a ieșit din închisoare și a apărut la biroul meu. A vrut să îmi ceară bani. O sumă imensă. Pentru prima dată în viața mea, i-am ținut piept și i-am cerut să plece. Dar ea m-a amenințat cu ceva care m-a făcut complet neputincioasă.", a povestit femeia.
Ted asculta confuz și, în același timp, nerăbdător să afle ce se întâmplă, iar soția sa se chinuia tot mai tare să vorbească printre lacrimi.
"Era singurul lucru pe care îl putea folosi împotriva mea și știa că voi continua să mă supun la tot ceea ce îmi cerea.
Așa că i-am dat banii pe care mi i-a cerut - o dată, de două ori, dar niciodată nu a fost suficient. Ea a continuat să revină, a continuat să folosească amenințarea, iar eu am continuat să cedez.
Până când, într-o zi, ea conducea mașina mea, iar eu stăteam lângă ea. Ne certam pentru un eveniment stupid din copilărie. Paris și-a pierdut cumpătul și a pierdut controlul mașinii în același timp.
Încă îmi amintesc zgomotul puternic și cioburile de sticlă care zburau și care îmi acopereau fața. Pentru o clipă, am crezut că o să mor. M-am gândit la Rick, m-am gândit la tine. Dar tu erai în Shanghai, în acea călătorie de afaceri.
Dar când mi s-a limpezit mintea, mi-am amintit: Paris! Am găsit-o de cealaltă parte a dărâmăturilor, iar când am reușit să o iau de mână, deja nu mai respira", a povestit Mary, îndurerată, printre lacrimi.
Adevărul este că femeii îi era frică, de fapt, să nu fie învinuită pentru moartea surorii sale și să continue să trăiască în mizeria ei pentru tot restul vieții. Tocmai de aceea, după accident, a fugit departe, iar apoi a sunat la numărul de urgențe.
"Așa am ajuns aici. De aceea mi-am înscenat propria moarte", a mai adăugat ea.
Ted și-a luat soția în brațe și a simțit-o tremurând. Într-un fel, era ușurat pentru că știa că este în viață, dar, din păcate, nu avea nici cea mai mică idee că femeia urma să îi dezvăluie un ultim secret, unul cu adevărat șocant.
"Ted, trebuie să-ți spun asta. Trebuie să-ți spun cu ce mă amenința Paris", a zis ea.
"Continuă, dragă, te ascult.", a spus bărbatul.
"Paris era singura care știa adevărul despre Rick. În acel an, când noi doi am avut una dintre cele mai mari certuri, când ai plecat de acasă și nu te-ai mai întors timp de șase luni, eu mă reîntâlnisem cu un fost iubit.
Paris știa acest lucru și a fost singura care a calculat că tatăl biologic al lui Rick era acel tip și nu tu.Și mai știa și cât de mult însemnați Rick și tu pentru mine. Ea știa că mă putea amenința cu asta...
Îmi pare rău că te-am înșelat, Ted. Toate astea par a fi o pedeapsă pentru acea noapte. Îmi pare rău pentru tot.", s-a destăinuit femeia.
Acea după-amiază a fost doar începutul încercărilor continue ale lui Mary de a-și repara relația. Între timp, s-a predat polițiștilor, iar apoi a apărut în fața instanței și a povestit tot ceea ce s-a întâmplat. Până la urmă, nu a fost acuzată de moartea surorii sale, însă nici nu a fost primită cu brațele deschise acasă.
Ea și Ted au stat separați timp de un an, perioadă în care și-au putut da seama dacă mariajul lor mai are un viitor. Și după acele timp în care au trăit unul fără celălalt, au înțeles că dragostea lor este nemuritoare, chiar dacă fiecare dintre ei a greșit.
La exact un an de la moartea lui Paris, s-au întâlnit la mormântul ei după luni de zile în care nu s-au mai văzut și s-au luat de mână. Erau gata să mai dea o șansă poveștii lor de iubire, în ciuda a ceea ce se întâmplase.
Urmareste-ne pe Google News
