Recunoașterea rapidă a semnelor poate ajuta la prevenirea transformării depresiei ușoare în depresie majoră. Persoanele cu distimie experimentează multe dintre simptomele cuiva cu depresie severă. Cu toate acestea, stările de slăbiciune, oboseală și gândurile negative nu se manifestă la aceeași intensitate.
Distimia poate provoca următoarele simptome:
- furie sau frustrare;
- deznădejde și disperare;
- ură de sine;
- pierderea interesului pentru hobby-uri sau activități;
- sentimente de vinovăție sau rușine;
- probleme cognitive, cum ar fi distragerea atenției și pierderea memoriei;
- motivație scăzută;
- retragere socială;
- dureri de corp care nu au o cauză aparentă;
- somnolență acută sau insomnie;
- modificări ale apetitului;
- pierderea sau creșterea rapidă în greutate;
- comportament nesăbuit și impulsiv.
5 din 10 români au această problemă. Iată despre ce este vorba și cum să o eviți!
Nu uita că aceste simptome nu semnalează neapărat o tulburare mentală precum depresia. Dar dacă ele persistă luni de zile, este vital să ceri ajutor profesional. Cu cât intervii mai repede, cu atât poți trata mai eficient condiția.
Opt comportamente comune unei persoane cu depresie ușoară sau distimie
1. Prezintă mai mereu o stare de spirit proastă.
Cel mai comun semn al depresiei include o lipsă constantă de energie și sentimentul de neputință. Dacă te confrunți cu distimie, înseamnă că în ultima perioadă te-ai retras aproape total din viața socială. Nu mai ieși, nu mai ai determinare și suferi de o lipsă enormă de motivație. Orice faci sau spui te adâncește și mai tare într-o stare de melancolie latentă. E normal să ai zile sau perioade mai proaste, dar dacă tristețea persistă, ar trebui să consulți un specialist.
2. Și-a modificat regimul alimentar sau programul de somn.
Un alt simptom revelator implică modificări exagerate ale programului de somn și ale obiceiurilor alimentare. Depresia coexistă adesea cu insomnia, sau chiar din contră, cu moleșeala și dorința de a dormi. Fie că simți nevoia să petreci mai mult timp în pat sau nu te poți odihni aproape deloc, este clar că te confrunți cu o problemă pe care trebuie să o identifici cât mai repede.
De asemenea, fluctuațiile apetitului pot să indice apariția distimiei. Modificările regimului și programului alimentar, cum ar fi mâncatul în exces sau pierderea poftei de mâncare, sunt semne distinctive ale depresiei.
3. Suferă de lipsa atenției și de pierderi de memorie
În cazul în care ai experimentat recent tulburări cognitive, cum ar fi dificultăți grave de concentrare și pierderi de memorie, înseamnă că poți fi depresiv/ă. Multe persoane cu distimie observă că memoria nu mai funcționează ca altădată și că uită detalii destul de importante sau amintiri mai vechi. De asemenea, ți-e greu să te concentrezi și să rămâi atent/ă la muncă sau la școală. Dacă nu faci nimic în acest sens, s-ar putea să ajungi în punctul în care să nu mai poți rezolva probleme ușoare de logică sau să întâmpini dificultăți în luarea deciziilor.
Complexul de inferioritate: ce este și cum îl recunoști?
4. Și-a pierdut interesul pentru hobby-uri sau activități
Din păcate, depresia poate duce la anhedonie (incapacitatea de a simți plăcere prin activitățile fundamentale ale vieții). Această lipsă de interes pentru lucrurile care îți aduceau fericire altădată (relațiile cu cei dragi, ieșirile cu prietenii, implicarea în diferite activități sau micile plăceri din rutina zilnică) poate afecta fiecare domeniu al existenței tale. Netratată, anhedonia poate cauza depresie severă. Faptul că nu te mai simți fericit/ă poate să conducă spre apatie și deznădejde, provocând izolarea și retragerea din viața socială.
5. Își neglijează responsabilitățile și nu se mai îngrijește
Procrastinarea, neglijarea propriei persoane și igiena precară reprezintă alte simptome clasice ale distimiei. Persoanele cu depresie nu au energia necesară pentru a se dedica unei îngrijiri de sine adecvate. Este clar că nu absentezi de la îndatoririle tale pentru că ți-o dorești, ci pur și simplu ești copleșit/ă de sentimente negative care nu te lasă să te ocupi în tihnă de responsabilitățile tale. Prin urmare, eviți sarcinile pentru a preveni epuizarea și suferința mentală suplimentară.
6. Se izolează și se retrage din societate.
Din nefericire, persoanele cu tulburări depresive se simt adesea ca o povară sau un inconvenient pentru ceilalți. Nu vrei ca emoțiile tale negative să-i afecteze pe cei dragi, așa că te îndepărtezi de ei și te refugiezi într-un comportament de evitare și izolare socială. Ai impresia că singurătatea îți va aduce alinare și că nu merită să îți complici existența cu părerile și sfaturile altor persoane.
Dorința de socializare nu dispare cu totul, dar e din ce în ce mai dificil să creezi conexiuni autentice. Ca să îi protejezi, adesea rupi contactul chiar și cu prietenii apropiați și familia.
7. Adoptă modele de gândire negative.
Ruminația, autoconfirmarea negativă și autocritica pot însoți o dispoziție proastă persistentă. De obicei, persoanele care suferă de depresie au așteptări nerealiste față de ele însele. Atunci când nu pot îndeplini aceste standarde, se judecă aspru. Dacă te lupți cu gânduri repetitive, intruzive și sentimente de inutilitate, acest fapt poate indica depresie.
8. Se refugiază în dependențe și automedicație
Din păcate, multe tulburări de sănătate mintală coexistă cu abuzul de substanțe și dependența. Este un cerc vicios, ce poate provoca daune psihologice ireparabile. Astfel, persoanele cu tulburări mintale pot folosi alcoolul sau drogurile pentru a scăpa de durere, dar la fel de periculos este și să își administreze singuri medicamente antidepresive, fără recomandarea explicită a unui medic sau fără să respecte modalitatea recomandată de administrare.
Dacă te afli în această situație, probabil că te simți deznădăjduit/ă și crezi că nu există nicio cale de ieșire din groapa suferinței. Nu știi cum să îți gestionezi emoțiile și simptomele și îți e greu să vezi partea bună a lucrurilor. Din fericire, îți poți îmbunătăți sănătatea psihică atunci când apelezi la ajutorul unui specialist și începi să îți schimbi stilul de viață. Exercițiile fizice, prioritizarea somnului, practicarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, și o dietă echilibrată te pot pune pe picioare. Totodată, este indicat să petreci cât mai mult timp în natură, să râzi, să stai alături de cei dragi, să te bucuri de micile plăceri și să cultivi o gândire pozitivă.
Recunoașterea depresiei minore nu este întotdeauna ușoară, deoarece semnele sunt adesea subtile. Cu toate acestea, capacitatea de a detecta simptomele înainte să se agraveze ar putea salva vieți. Dacă suspectezi că suferi de o boală mintală, cere imediat ajutor: nu e vina ta și nici nu are de ce să îți fie rușine. Un tratament adecvat îți va îmbunătăți calitatea vieții și îți va oferi instrumentele necesare pentru a reuși să treci peste greutăți. Grija de sine și echilibrul pot face minuni.
Urmareste-ne pe Google News
